Speciile de pești pe care le găsiți și le puteți fotografia în Delta Dunării

Sub luciul apei, Delta Dunării are o lume la fel de interesantă ca aceea a pelicanilor și a stufărișurilor. Știuca, bibanul, șalăul, crapul, somnul și plătica fac parte din fauna sa piscicolă. Pentru un vizitator curios, forma corpului, desenul înotătoarelor și felul în care un pește se mișcă pot deveni începutul unei povești în imagini.

Totuși, peștii nu se observă din barcă la fel de ușor ca păsările. Apa tulbure, reflexiile și vegetația pot ascunde chiar și exemplarele aflate aproape de suprafață. O excursie obișnuită nu garantează întâlnirea cu o anumită specie. Articolul te ajută să recunoști câțiva dintre peștii Deltei și să pregătești fotografii atunci când condițiile o permit.

Ilustrațiile istorice de mai jos provin din lucrarea lui Marcus Elieser Bloch și sunt în domeniul public. Am ales vederi laterale orientate spre dreapta; somnul are coada curbată. Culorile planșelor sunt orientative, iar denumirile tipărite folosesc nomenclatura epocii. Legendele indică numele științifice actuale.

Unde poți observa peștii

Foto: Joe Mabel · CC BY-SA 4.0. Redimensionată și convertită în WebP.

Lacurile, canalele și brațele Dunării oferă condiții diferite. În ape liniștite, uneori poți urmări siluete lângă vegetația scufundată sau bancuri de pești mici aproape de un ponton. În apa adâncă ori cu suspensii, fotografia prin suprafața apei devine mult mai dificilă.

Prezența speciilor în Deltă este documentată în studiile Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării. Locul în care există o specie nu este însă automat un loc accesibil turiștilor. Rămâi pe traseele permise și discută cu ghidul despre condițiile din ziua excursiei.

Știuca: corp alungit și pete deschise

Ilustrație: M. E. Bloch, Krüger et al. · Domeniu public. Redimensionată și convertită în WebP.

Știuca (Esox lucius) are corpul alungit, capul cu bot lat și pete deschise pe un fond mai închis. Înotătoarea dorsală este situată mult spre coadă. Este un răpitor al cărui contur merită urmărit în apropierea vegetației, atunci când apa permite observarea.

Pentru fotografie, încearcă să surprinzi profilul întreg: capul și poziția înotătoarei dorsale sunt mai utile pentru recunoaștere decât un detaliu al solzilor. Fișa speciei din Animal Diversity Web oferă informații suplimentare despre identificare și biologie.

Bibanul: dungi verticale și înotătoare colorate

Ilustrație: M. E. Bloch, Krüger et al. · Domeniu public. Redimensionată și convertită în WebP.

Bibanul (Perca fluviatilis) se recunoaște prin dungile verticale întunecate și înotătoarele inferioare cu nuanțe portocalii sau roșiatice. Are două înotătoare dorsale, prima cu spini. Culorile variază cu lumina și cu exemplarul, așa că urmărește mai multe trăsături împreună.

Un cadru lateral poate pune în valoare dungile. Dacă fotografiezi un grup în apă, lasă în imagine și câteva plante: ele dau scară și arată mediul în care se mișcă peștii.

Șalăul: siluetă suplă și două înotătoare dorsale

Ilustrație: M. E. Bloch, Krüger et al. · Domeniu public. Redimensionată și convertită în WebP.

Șalăul (Sander lucioperca) are corpul mai suplu decât bibanul, două înotătoare dorsale și o gură cu dinți evidenți. Nu îl identifica doar după dungile de pe flancuri, care pot fi mai mult sau mai puțin vizibile.

Pentru un vizitator care privește din barcă, un șalău aflat în adâncime poate rămâne complet ascuns. O fotografie clară pentru identificare este o ocazie, nu o promisiune a traseului.

Crapul: solzi mari și mustăți lângă gură

Ilustrație: M. E. Bloch, Krüger et al. · Domeniu public. Redimensionată și convertită în WebP.

Crapul (Cyprinus carpio) are un corp robust, o înotătoare dorsală lungă și două perechi de mustăți lângă gură. Solzii mari și reflexele arămii pot atrage atenția, dar culoarea singură nu confirmă specia. Mustățile sunt un reper util pentru a-l deosebi de caras.

Dacă îl vezi în apă, încearcă să păstrezi vizibil și capul. Pentru detalii despre corp și habitate, consultă fișa crapului din Animal Diversity Web.

Somnul: cap lat, mustăți și piele fără solzi

Ilustrație: M. E. Bloch, Krüger et al. · Domeniu public. Redimensionată și convertită în WebP.

Somnul (Silurus glanis) are capul lat, mustăți lungi și corpul fără solzi. Coada este turtită lateral, iar desenul pielii poate fi marmorat. Este asociat cu râuri și lacuri mari, inclusiv cu zone adânci, unde observarea de la suprafață este dificilă.

O imagine care arată capul și conturul corpului este mai utilă decât un cadru foarte apropiat. Animal Diversity Web descrie aceste trăsături și habitatele speciei.

Plătica și peștii argintii: atenție la forma corpului

Ilustrație: M. E. Bloch, Krüger et al. · Domeniu public. Redimensionată și convertită în WebP.

Plătica (Abramis brama) are corpul înalt, turtit lateral, și o înotătoare anală lungă. În aceeași lume a reflexelor argintii poți întâlni și babușca (Rutilus rutilus) sau roșioara (Scardinius erythrophthalmus). Aceste specii apar în datele despre peștii Rezervației Biosferei Delta Dunării.

O pată roșie ori o sclipire sub apă nu sunt suficiente pentru identificare. Păstrează mai multe cadre, dacă peștele rămâne liber în apă, și compară forma corpului, poziția gurii și înotătoarele. Când detaliile lipsesc, o legendă precum „pești într-un canal al Deltei” este mai corectă decât o specie ghicită.

Ilustrație: M. E. Bloch, Krüger et al. · Domeniu public. Redimensionată și convertită în WebP.

Ilustrație: M. E. Bloch, Krüger et al. · Domeniu public. Redimensionată și convertită în WebP.

Cum fotografiezi prin apă

Nu ai nevoie neapărat de un aparat mare. Un telefon poate surprinde bine un pește apropiat de suprafață dacă apa este suficient de limpede. Câteva gesturi ajută:

• Schimbă ușor unghiul pentru a reduce reflexia cerului și evită să proiectezi umbra direct peste pește.
• Folosește rafala pentru mișcări rapide și fixează focalizarea pe pește, când aparatul permite.
• Cu un aparat foto, încearcă un filtru de polarizare pentru reflexii; efectul depinde de unghi și poate necesita mai multă lumină.
• Păstrează aparatul deasupra apei dacă nu are o carcasă subacvatică potrivită și protejează-l de stropi.
• Fotografiază dintr-o poziție stabilă, fără să te apleci peste bord sau să intri în stufăriș.

Lumina joasă a dimineții ori a serii poate oferi cadre frumoase, dar pentru a vedea prin apă contează și vântul, transparența și unghiul soarelui. Cere o oprire doar acolo unde conducătorul bărcii consideră că este sigur și permis.

Fotografia și respectul pentru pești

Observarea în apă evită manipularea. Nu prinde un pește doar pentru o imagine și nu muta unelte de pescuit pentru a vedea ce se află în ele. Cere acordul oamenilor înainte de a-i fotografia pe ei sau capturile lor.

Dacă participi la o partidă de pescuit permisă, pregătește aparatul înainte, redu manipularea și timpul în afara apei și renunță la fotografie dacă întârzie eliberarea. Mai multe recomandări găsești în articolul despre pescuitul responsabil.

Sturionii au un regim special de protecție: pescuitul lor în habitatele naturale este interzis, iar capturile accidentale trebuie returnate imediat în apă, conform ordinului privind conservarea populațiilor de sturioni. Nu amâna eliberarea pentru o ședință foto.

Înaintea vizitei, verifică informațiile ARBDD despre permise, inclusiv categoriile pentru fotografiere și filmare, în funcție de scopul activității. Pentru pescuit, verifică separat regulile și prohibițiile în vigoare.

Descoperă Delta cu plecare din Murighiol

Chiar și atunci când peștii rămân ascunși, canalele, stuful și viața de la mal oferă subiecte pentru fotografie. Explorează excursiile cu barca din Murighiol sau contactează-ne pentru trasee și disponibilitate. Spune-ne dacă te interesează fotografia de natură, pentru a discuta ce se poate observa în condițiile vizitei tale.